INTREBARI FRECVENTE IN CABINETUL STOMATOLOGIC

Aceasta sectiune este dedicata intrebarilor pe care pacientii si le pun deseori in legatura cu diferite procedee stomatologice, la care medicii nostri raspund:

1.Cum ma pot programa pentru o consultatie?
Programarile se pot face folosind datele noastre de contact, personal la sediul nostru sau apelandu-ne la unul din numerele noastre de telefon. Veti primi toate informatiile necesare si impreuna vom stabili data si ora consultatiei dvs.

2.Se pot rezolva la dvs. si cazuri urgente?
La noi urgentele au intotdeauna prioritate chiar daca pacientul nu are programare prealabila, astfel incat este primit in tratament cat de repede posibil.
Exista si un serviciu de urgenta nocturna de care pacientii nostri pot beneficia in anumite conditii, apeland unul din numerele noastre de telefon.

3.Imi este frica de dentist! Ce sa fac?
Multi pacienti care ne cer ajutorul au un bagaj trecut de experiente neplacute la stomatolog si de aceea privesc cu reticenta aceasta ramura medicala. LIFE DENTAL CARE isi ofera serviciile medicale intr-un mediu profesionist, dar si placut, confortabil atat pentru pacient, cat si pentru medic; in plus, pentru noi este foarte importanta comunicarea medic-pacient, astfel incat acesta are posibilitatea de a-si exprima parerea in legatura cu diferitele etape ale tratamentului pentru ca deciziile medicale sa fie luate de comun acord, de ambele parti. Inaintea oricarei interventii pacientului i se prezinta planul de tratament, astfel incat el va fi in permanenta informat in legatura cu ceea ce va primi pe parcursul respectivei consultatii (beneficii, riscuri, etc), si fata de care pacientul trebuie sa-si ofere consimtamantul.
Ca o sugestie, va recomandam sa ne faceti o vizita inaintea programarii pentru consultatie, astfel incat sa va familiarizati cu cabinetul si cu echipa noastra de medici dentisti.

4. Ce este caria dentara si cum poate fi tratata?
Caria dentara este o leziune ce apare in structura dintelui ca urmare a activitatii unor microorganisme cariogene (Streptococcus mutans, Lactobacillus, etc) ce folosesc drept substrat nutritiv zaharurile alimentare si produc acizi ce destructureaza smaltul si dentina. Pe masura ce cresc in dimensiuni, cariile dentare se apropie din ce in ce mai mult de pulpa dentara (“nerv”) si pot genera complicatii dureroase si distructive ce pot duce in final la pierderea dintelui. Ele pot fi reperate pe suprafetele dentare ca fiind pete inchise la culoare sau chiar fisuri ori cavitati ce prezinta sensibilitate la stimuli reci si dulci in general.
Cariile dentare beneficiaza de un tratament simplu ce consta in indepartarea structurilor dentare afectate si obturarea cavitatilor rezultate cu materiale speciale (“plombe”). Toate acestea se fac sub anestezie locala, astfel incat manopera nu este deloc dureroasa.

5. Cate feluri de plombe exista si care sunt diferentele dintre ele?
Exista mai multe tipuri de materiale cu care pot fi tratate cariile dentare: amalgam , rasini composite, cimenturi ionomere de sticla, inlay-uri si onlay-uri de portelan (ceramica).
Plombele din amalgam, folosite in trecut pe scara larga, au numeroase dezavantaje si de aceea LIFE DENTAL CARE nu le recomanda (aspect inestetic, sacrificare inutila de tesut sanatos pentru realizarea de cavitati retentive, lipsa sistemului adeziv care sigileaza cavitatea, aparitia frecventa a cariilor secundare datorita infiltratiei marginale, etc).
Rasinile compozite sunt materiale moderne cu proprietati satisfacatoare din punct de vedere estetic (au culoarea dintilor, se pot combina culori diverse pentru a obtine nuanta dorita), si al rezistentei mecanice (pot fi folosite si in zonele unde fortele masticatorii sunt mari) si de aceea acestea sunt prima alegere in tratarea cariilor dentare.
Cimenturile ionomere de sticla au ca avantaj eliberarea locala de fluor si faptul ca fac priza si in medii umede, insa nu sunt la fel de fizionomice ca si rasinile compozite.
Inlay-urile si onlay-urile de portelan sunt mai costisitoare dar sunt cele mai frumoase si cele mai rezistente, si isi pastreaza foarte bine culoarea in timp.


6.Ce este detartrajul?
Detartrajul este o procedura simpla, realizata de medicul stomatolog, ce consta in curatarea dintilor cu ajutorul unui instrument de mana sau a unuia cu ultrasunete, care disloca depunerile de tartru de pe dinti. Tartrul dentar este alcatuit in mare parte din saruri de calciu din saliva care se depun pe dinti, si are initial o culoare alb-galbuie ce devine in timp maron sau negru de la diferite alimente sau nicotina la fumatori. Tartrul favorizeaza parodontopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor de sustinere a dintilor, si care duc la mobilitate dentara si in final la pierderea acestora de pe arcade.
Detartrajul este indicat sa se faca o data la 6 luni de catre medicul stomatolog, in cadrul consultatiilor periodice necesare mentinerii sanatatii orale.

7.Ce este gingivita?
Gingivita este o afectiune inflamatorie a gingiei care se manifesta prin marirea de volum si inrosirea ei, cu sangerari ce apar mai ales la periaj. De obicei, nu doare, si de aceea majoritatea persoanelor neglijeaza tratarea ei.
Cauzele gingivitei pot fi reprezentate de:
-acumularea de placa bacteriana si tartru pe dinti datorita periajului incorect;
-modificarile hormonale din timpul sarcinii
-administrarea anumitor medicamente (antidepresoare, antiepileptice,etc)
Tratamentul gingivitei se face in cabinetul stomatologic printr-o igienizare profesionala (detartraj, periaj, air-flow) urmata de aplicatii locale cu geluri, solutii, colutorii antiinflamatoare si antibacteriene.

8.Ce este parodontoza?
Parodontoza este denumirea populara a parodontitei marginale cronice care se manifesta prin inflamarea tesutului de sustinere al dintilor (gingie, os,etc)
si care duce in final, in lipsa tratamentului, la mobilizarea si pierderea dintilor de pe arcade.
Cauzele parodontitei marginale sunt placa bacteriana, tartrul dentar care se acumuleaza in zonele gingivale, patrund subgingival si reprezinta atat factori iritativi cronici cat si medii de cultura bacteriene. In timp, acestea actioneaza degenerativ asupra aparatului de sustinere al dintilor care devin mobili, cu retractii gingivale si pungi parodontale profunde, uneori cu continut purulent. Mirosul neplacut al gurii, retragerea gingiilor de pe dinti, sangerarea, durerile difuze in maxilare, mai ales dimineata, sunt semne ce constituie motive serioase de prezentare la medicul dentist.

9.Care este alcatuirea unui dinte?
Structura dintelui este formata din coroana dentara si radacina, fiecare cu invelisurile proprii dinspre exterior spre interior: smalt si dentina la coroana si cement si dentina la radacina. In interiorul dintelui se gaseste camera pulpara ce contine asa numitul “nerv”, de fapt un complex de vase sangvine,limfatice si nervi, ce se continua pe radacina cu canalele radiculare, ce variaza ca numar de la un dinte la altul.


10.Ce este “obturatia de canal”?
Tratamentul de canal se face atunci cand la nivelul pulpei dentare (“nervului”) apare o inflamatie, infectie si este necesara extirparea ei (“scoaterea nervului”). Canalele radiculare se curata si se sterilizeaza, dupa care se umplu cu materiale speciale care le sigileaza de mediul bucal.

11.Ce se intampla daca nu tratam infectiile dentare?
Infectiile dentare sunt complicatii ce survin in urma unor procese carioase netratate ce au evoluat catre pulpa dentara, imbolnavind-o, fapt ce se traduce clinic prin dureri la inceput de scurta durata si intermitente ce devin apoi permanente si chiar insuportabile, fiindca nu mai cedeaza la antialgice. In continuare, daca nu se intervine, infectia ajunge in osul suport al dintelui generand fie procese acute, dureroase, cum ar fi abcesul dentar, fie fenomene cronice, cum sunt granulomul sau chistul dentar. In final, toate acestea duc la necesitatea interventiei chirurgicale pentru indepartarea infectiei sau chiar la extractia dintelui; de aceea este de preferat sa va prezentati la dentist inca de la primele semne de imbolnavire, si la controalele periodice pe care le stabiliti impreuna cu medicul dvs. curant.

CUM SA PREVENIM PARODONTOZA?

1. CE ESTE PARODONTOZA?Numita stiintific parodontopatie marginala si popular “parodontoza”, aceasta afectiunedentara se refera la imbolnavirea parodontiului marginal-aparatul de sustinere a dintilor in oasele maxilare ( gingii, ligamente dentare, etc). De cauza microbiana, parodontoza are o evolutie diferita in timp, de la caz la caz, insa rezultatul final este aproape intotdeauna reprezentat de mobilizarea si pierderea dintilor de pe arcadele dentare, uneori chiar la varste tinere.
Studii antropologice si paleopatologice arata ca aceasta boala a insotit in mod constant evolutia umana inca din cele mai vechi timpuri; exista referiri la acest subiect in texte medicale antice din India (Susruta Samhita, Charaka Samhita), din China (scrierea lui Hwang-Ti), din Egipt (papirusul descoperit de George Ebers), Israel, la greci, romani si vechii arabi- toate vorbesc despre importanta igienei orale si despre boli ale tesuturilor moi din jurul dintilor.

2.CARE SUNT CAUZELE ACESTEI BOLI?
Factorul determinant al parodontozei este placa bacteriana, care incepe sa se formeze la o ora dupa periaj si realizeaza o acumulare maxima dupa 30 de zile. Daca nu existao igiena orala corecta, bacteriile isi incep actiunea distructiva asupra tesuturilor dentare si a gingiilor.Factorii favorizanti sunt: fumatul, tartrul dentar, cariile, anomalii dento-maxilare, traume locale, etc. Exista si factori generali de sanatate care contribuie la instalarea acestei boli, cum sunt: o anumita predispozitie ereditara, tulburari endocrine si ale sistemului nervos, diabet s.a. Se pare ca persoanele care au in familie un istoric de parodontoza (rude apropiate care sufera de asa ceva) sunt mult mai predispuse la imbolnavire, si de aceea se recomanda sa se prezinte la medic din timp, pentru controale regulate ce pot preveni sau chiar trata afectiunea inca de la primele semne.

3.CARE SUNT SEMNELE PARODONTOZEI?
Intr-o prima faza a bolii se remrca o inflamatie a gingiilor, care devin rosii, tumefiate, dureroase si sangerande spontan sau la periaj. Netratata, aceasta gingivita se poate transforma in parodontopatie, insa acest lucru nu este obligatoriu. Trecerea catre parodontoza se face o data cu afectarea oaselor maxilare care se distrug, se demineralizeaza, isi micsoreaza volumul si astfel afecteaza implantarea dintilor. Practic, bolnavul simte o durere surda, difuza, la nivelul radacinilor dentare, de intensitate medie, care apare mai frecvent dimineata; de asemenea, el poate observa gingia rosie-violacee, sangerarea ei si chiar dezgolirea radacinilor dentare in anumite zone. De obicei, toate aceste semne sunt insotite de prezenta tartrului dentar, care este unul din factorii incriminati in aparitia parodontopatiei.
In fazele avansate ale bolii, dintii se misca si se pierd unul cate unul de pe arcadele dentare.

4.CUM SA PREVENIM PARODONTOZA?

1.IGIENA

In primul rand, trebuie sa avem o igiena dentara corecta, ceea ce presupune periajul dintilor de doua ori pe zi (dimineata si seara), folosirea atei dentare, folosirea apei de gura, de preferat cu ingrediente naturale, dupa fiecare masa.
-periajul dentar- este de preferat sa se realizeze cu ajutorul unei periute cu peri naturali, care este mai flexibila si mai eficienta decat cea cu peri de plastic, si in acelasi timp este mai blanda cu gingiile. Se recomanda schimbarea ei la primele semne de deteriorare, ceea ce corespunde de obicei unui interval de 2-4 luni. Pasta de dinti este ideal sa contina ingrediente naturale de cea mai buna calitate, printre care se numara: argila, uleiurile volatile cu proprietati antiseptice, antibacteriene, propolisul. Tehnica de periaj dentar este foarte importanta si se deprinde, de obicei, in cabinetul stomatologic, sub supravegherea medicului sau igienistului dentar.
-ata dentara- este un mijloc de curatare la fel de obligatoriu ca si periuta , deoarece ea curate spatille dintre dinti, in care filamentele periei nu pot ajunge. De obicei, spatiile interdentare raman necuratate si acolo bacteriile se dezvolta in voie, alaturi de depozitele de tartru.
-apa de gura- se poate folosi in orice moment al zilei, fie pentru a indeparta resturile alimentare de pe dinti dupa masa, fie pur si simplu pentru a improspata respiratia. O reteta simpla pentru prepararea unei ape de gura naturale este urmatoarea: la o cana de apa (aprox. 250 ml) se adauga 2 picaturi de ulei volatil de menta si 2 picaturi de ulei esential de lamaie, se amesteca si se pastreaza in frigider maximum 2-3 zile; din solutia respectiva se folosesc cantitati mici, necesare clatirii gurii dupa masa.

2.VIZITELE LA STOMATOLOG

O importanta foarte mare o au vizitele la dentist, astfel incat parodontoza sa poata fi detectata la timp, inca de la primele semne. De asemenea, este indicataindepartarea profesionala a tartrului si a placii bacteriene, prin detartraj cu ultrasunete si periaj periodic, aplicarea air-flow-ului (jet profesional de bicarbonat de sodiu care curata foarte bine suprafatele dentare) si eventual, la nevoie, aplicatii antiiflamatoare pentru gingii.

3.ALIMENTATIA

O alimentatie naturala, cat mai curata si sanatoasa, previne aparitia bolii parodontale. Alimentele rafinate, lipicioase, bogate in zaharuri, fainoase, (dulciuri, biscuiti, prajituri, caramele, paine, etc) favorizeaza dezvoltarea si activitatea bacteriilor raspunzatoare de producerea acestei afectiuni.
Pentru sanatatea gingiilor sunt importante vitaminele A si C, cu aport zilnic necesar de 800-1000 U.I si respectiv 60 mg. Unul dintre cele mai mari concentrate de vitamina A si C este ardeiul iute, recunoscut ca fiind un remediu excelent prin proprietatile sale stimulente in ceea ce priveste circulatia sangvina si calitatile antiseptice. Alte alimente ce contin vitamina C sunt fructele (citrice, coacaze, capsuni, mere), legume si zarzavaturi, consumate crude sau cat mai putin prelucrate. Alimentele cu cel mai bogat continut in vitamina A sunt morcovii, cartofii dulci, ficatul, mango, spanac, caise, lapte, branza, oua.
Mierea este un aliment foarte valoros, cu multe proprietati benefice organismului uman, printre care si actiunea antibacteriana. Solutiile de miere contin peroxid de hidrogen (apa oxigenata) care este extrem de agresiv impotriva bacteriilor, alaturi de alti compusi cu proprietati asemanatoare.
In concluzie, parodontoza este o boala ce poate fi prevenita daca se respecta normele de igiena orala, alimentatie, iar controalele medicale de specialitate se fac periodic.

VITAMINE SI MINERALE PENTRU DINTI SANATOSI

1.CALCIUL
Aportul zilnic de calciu,si nu in ultimul rand absorbtia lui in organism joaca un rol important in mentinerea integritatii tesuturilor dentare si osoase in general. Aportul necesar in fiecare zi este de cca 200-1200 mg, el avand si alte functii in organism (asimilarea fierului, buna functionare a sistemului nervos central, etc).Proteinele sunt necesare pentru fixarea calciului in oase, dar excesul lor are efect negativ. Atunci cand se ingera in cantitati mari proteine de origine animala mai ales, pH-ul sangvin devine acid prin acumularea in cantitati mari a acidului lactic si acidului uric ca rezultat al metabolizarii lor. Acestia vor fi neutralizati prin consumarea rezervelor de calciu din organism. De asemenea, consumarea grasimilor in exces ingreuneaza absorbtia de calciu care se uneste cu acizii grasi proveniti din digestia lor, formand sapunuri insolubile, care nu se mai absorb.
Calciul se gaseşte in cantitaţi mari in lapte si lactate, fasole, alune, nuci , arahide, masline, galbenus de ou, si in cantitati mai mici in legume (patrunjel , mazare, morcovi, gulii, telină, salata verde, ridichi, praz) si fructe.

2.VITAMINA D
Vitamina D sau colecalciferolul are un rol important in metabolismul tesutului osos, facilitand absorbtia de calciu in intestine si depozitarea lui în oase si dinti.La copii, lipsa vitaminei D duce la rahitism, iar la adulti, la osteoporoza, osteomalacie. Se ştie ca un teren rahitic este un teren favorabil anomaliilor dentomaxilare (sindromul cu compresie de maxilar, ocluzia deschisa etc), si de aceea trebuie ca necesarul zilnic de vitamina D la copii sa fie de 400 U.I;la adulţi, necesarul este de 100 U.I. Vitamina D prezenta in organism are origine dubla: endogena, prin transformarea in piele a colesterolului sub influenţa radiaţiilor UV (vitamina D3) si exogena, prin alimentatie (vitamina D2 din vegetale si vitamina D3 din produse animale). Alimentele cele mai bogate in vitamina D sunt ficatul pestelui slab, pestele gras, galbenusul de ou, laptele integral si produsele lactate nedegresate (in special untul). Datorita sintetizarii acestei vitamine de catre organism in prezenta luminii, se poate sublinia inca o data nevoia copilului, dar si a adultului, de miscare in aer liber, de expunere la razele binefacatoare ale soarelui (s-a constatat ca expunerea la soare timp de un minut dezbracat sau timp de o ora îmbracat este suficienta pentru ca pielea sa sintetizeze doza zilnica de vitamina D).

3.VITAMINELE A SI C
Pentru sanatatea gingiilor sunt importante vitamina A9 (betacarotenul) si vitamina C-cu aport zilnic necesar de 800-1000 U.I si respectiv 60 mg. Doctorul Lind, un chirurg din Marina Britanica, a reusit sa salveze vietile marinarilor suferinzi de scorbut, adaugand portiei de hrana zilnice a acestora 2 portocale sau 2 lamai, asigurand astfel doza necesara de vitamina C. Unul dintre cele mai mari “concentrate” de vitamina C si betacaroten este ardeiul iute, recunoscut ca fiind un remediu excelent prin proprietatile sale stimulente in ceea ce priveste circulatia sangvina, si antiseptice. Alte alimente ce contin vitamina C sunt fructele (citricele, coacazele, capsunile, merele), legumele si zarzavaturile. Alimentele cu cel mai bogat continut in vitamina A sunt morcovii, cartofii dulci, ficatul, mango, spanacul, caisele, laptele, branza, ouale.


4.FOSFORUL SI MAGNEZIUL
Fosforul poate preveni problemele ce pot aparea la nivelul sistemului osos si ale dentitiei, daca aportul sau zilnic este de 800-1200 mg. Magneziul participa la absorbtia calciului si a vitaminei C intr-o doza zilnica necesara de 280-350 mg. Carenţa de magneziu da nervozitate, iritabilitate, probleme cardiace, scade rezistenta organismului la stress.
Magneziul se gaseşte in produse cerealiere, nuci, alune, carne macra, iar fosforul este oferit de de lapte, galbenus de ou, produse de panificatie din faina de cereale.

5.VITAMINA B2
Aportul insuficient al vitaminei B2 (riboflavina) determina, pe langa alte tulburari metabolice (anemie, siderarea cresterii organismului, imunodepresie, , scaderea randamentului fizic si intelectual ) si apariţia de stomatite, cheilite, glosite. Vitamina B2 se gaseste in alimentele vegetale, in special in nuci si alune, in germenii cerealelor, dar si in lactate, orez, fasole verde, telina, , ciuperci, ardei gras, castraveti, mazare, paine integrala, spanac, salata verde, sfecla roşie, prune, zmeura, coacaze, fragi, cireşe, caise, zarzavaturi. Necesarul zilnic este pentru copii si adulţi de 1,9mg, iar pentru femeile insarcinate sau aflate in perioada de lactatie 2,5 mg.

CUM SA NE INGRIJIM DINTII IN MOD NATURAL

Pentru ca sanatatea dintilor este importanta in armonia intregului organism, este bine sa invatam sa prevenim afectiunile dentare inca din primii ani de viata, insusindu-ne metode corecte de igiena orala. Pastele de dinti si apele de gura sunt elemente indispensabile in ingrijire, si de aceea va prezentam cateva retete simple, naturale care sa va ajute in acest scop:

1. RETETE DE PASTE DE DINTI NATURALE

RETETA 1
ARGILA ALBA (pulbere) 2 parti
MENTA (pulbere) 1 parte
CIMBRISOR (pulbere) 0,5 parti
MUSETEL (pulbere) 1 parte

Amestecul se pastreaza intr-un borcanel inchis in dulapiorul de la baie, si in momentul folosirii se ia din el o lingurita si se amesteca fie cu apa, fie cu un ceai de plante (salvie, galbenele, zmeur, rachitan, etc), pana se obtine o pasta omogena, gata pentru periaj.

RETETA 2
ARGILA ALBA (pulbere) 1parte
ZMEUR frunze (pulbere) 0,5 parti
MENTA ulei esential 1 picatura

Argila si pulberea de zmeur se pastreaza intr-un recipient din care la nevoie se ia o cantitate egala cu o lingurita si se mixeaza cu apa pana la omogenizare. La final se adauga si picatura de ulei de menta. Pulberile de plante se obtin macinand planta uscata cu ajutorul rasnitei de cafea.


RETETA 3

-se umezeste peria de dinti si se incarca cu pulbere de argila cat cuprinde, iar deasupra se adauga o picatura de tinctura de propolis 30%. Cu aceasta compozitie se realizeaza periajul dentar de 2 ori pe zi.

RETETA 4

ARGILA ALBA (pulbere) 1 lingurita
FENICUL ulei esential 1 picatura
MUSETEL infuzie

Se amesteca argila cu infuzia de musetel pana se obtine o pasta omogena, la care se adauga picatura de ulei de fenicul.

2.RETETE PENTRU APE DE GURA NATURALE

APA DE GURA CU PROPOLIS

APA - 250 ml (1 pahar)
Tinctura de propolis 30%-10 picaturi

Se amesteca si se clateste gura dupa periaj.


APA DE GURA CU MENTA SI BUSUIOC

BUSUIOC -250 ml macerat la rece sau infuzie
MENTA- 1 picatura de ulei esential

Se amesteca si se clateste gura dupa periaj.

APA DE GURA CU ARGINT COLOIDAL

APA -250 ml (1 pahar)
ARGINT COLOIDAL- 2 linguri

APA DE GURA CU PLANTE ANTISEPTICE
MUSETEL- macerat la rece/infuzie 1 parte
COADA SORICELULUI- macerat la rece/infuzie 1 parte
SALVIE –macerat la rece/infuzie 1 parte
CIMBRISOR DE CAMP –macerat la rece/infuzie 1 parte

Toate aceste preparate pot fi folosite si in scop preventiv, dar sunt eficiente si in tratarea gingivitelor, parodontopatiilor, abceselor dentare, aftelor, etc.

FATETE DENTARE PENTRU O FIZIONOMIE EXCELENTA

Cerintele din ce in ce mai mari pentru un aspect estetic al restaurarilor dentare, concomitent cu reducerea manevrelor invazive asupra dintilor a adus in prim plan folosirea fatetelor de ceramica, care s-au impus in ultimii ani ca fiind metoda de tratament cea mai potrivita in aceste cazuri.
Fatetele de ceramica sunt suprafete subtiri de portelan, 0,5 mm grosime, care se aplica pe fata vizibila a dintilor cu ajutorul unui sistem adeziv de cimentare, pentru a acoperi defecte de forma si culoare ale acestora. In general, fatetele sunt indicate in urmatoarele cazuri:
1. Dinti cu discromii (colorati inestetic) din diverse motive-pigmentatii in urma unor tratamente medicamentoase (tetraciclina,etc), tratamente incorecte de canal, fluoroza, obturatii coronare vechi modificate de culoare.
2.Dinti fracturati, fisurati
3.Dinti cu anomalii de forma
4.Dinti aflati in malpozitii (nu sunt asezati ordonat pe arcadele dentare), inghesuiri, spatieri
5.Dinti cu diasteme, treme (dintii cu strungareata, fatetele inchid spatiul inestetic dintre incisivi)

Fatetele de ceramica sunt o alternativa excelenta a coroanelor de invelis care necesita o interventie invaziva asupra dintelui, cu slefuirea unei cantitati considerabile de structura dentara; ele se aplica dupa o preparatie minima in smalt, si se integreaza in mod armonios cu aspectul fetei, al osului si al gingiei pacientului, astfel incat prezenta lor sa nu fie sesizata.

ETAPELE REALIZARII FATETELOR DENTARE

In general, pentru realizarea fatetarii dentare sunt necesare aproximativ 3 vizite la stomatolog: consultatia de specialitate, sedinta de preparare si amprentare si sedinta in care fatetele sunt fixate propriu-zis pe dinti.
1.Prima vizita-consultatia de specialitate
Daca sunteti nemultumit de zambetul dumneavoastra din diferite motive
(culoare, forma sau lipsa de substanta dentara) o vizita la medicul dentist va veni in intampinarea dorintelor dumneavoastra legate de estetica dentara. De la caz la caz, atunci cand albirea dentara si obturatiile clasice de compozit nu pot reface in mod satisfacator armonia dentara, fatetele ceramice sunt indicatia cea mai potrivita. Medicul dentist va evalua situatia si va stabili un plan de tratament potrivit cu nevoile dumneavoastra.

2.A doua vizita- prepararea, amprentarea si protezarea provizorie
In cadrul celei de-a doua sedinte medicul va anestezia local zona in care va lucra, astfel incat dumneavoastra sa va simtiti confortabil pe parcursul intregii proceduri. Apoi, cu ajutorul unei freze va indeparta un strat subtire de smalt de pe suprafata vizibila a dintilor, si cu ajutorul unui material special va amprenta preparatia respectiva. Aceasta amprenta va merge la laboratorul de tehnica dentara unde se vor realiza fatetele propriu-zise din ceramica presata sau arsa in cuptor, la culoarea dorita.
Tot in aceasta sedinta, medicul va realiza si o protezare provizorie, astfel incat pana la urmatoarea intalnire dintii sa fie protejati si pacientul sa poata zambi fara griji!

3.Ultima vizita- aplicarea fatetelor ceramice
Fatetele realizate in laborator sunt probate si apoi fixate pe dinti cu ajutorul unor cimenturi adezive speciale. Dupa cimentare, unii pacienti pot avea o sensibilitate crescuta la cald, la rece sau la presiune la nivelul dintilor preparati, dar aceasta s-a dovedit a fi tranzitorie; ea se datoreaza indepartarii unei cantitati de smalt, cu apropierea de nervul dintelui respectiv.


INTRETINEREA FATETELOR CERAMICE

La o saptamana dupa aplicarea fatetelor ceramice este necesara o vizita de control la medicul dentist, care va verifica integritatea lor si modul in care s-au adaptat la tesuturi, se lustruiesc si se evalueaza rezultatul tratamentului.
Intretinerea fatetelor nu presupune eforturi deosebite; igiena zilnica este foarte importanta; pentru mentinerea rezultatelor este necesar periajul dentar de doua ori pe zi si folosirea atei dentare in mod regulat, zilnic. Se indica folosirea unei paste de dinti blande, non-abrazive pentru suprafetele dentare si a apei de gura in completarea acesteia.

Datorita naturii lor, fatetele ceramice sunt rezultatul unei ramuri ce se dezvolta din ce in ce mai mult in medicina dentara: estetica dentara. Stomatologia actuala arata ca cerintele omului modern au depasit nivelul de stricta functionalitate si tind catre principiile esteticii: fizionomie, armonie, naturalete, frumusete, si de ce nu, perfectiune…

ALBIREA DENTARA

In stomatologie, albirea dentara a devenit o procedura uzuala, aplicata pacientilor care isi doresc o dantura sanatoasa dar si o estetica deosebita.Fiind o procedura deloc complicata, albirea dentara presupune un proces de decolorare a dentinei şi a petelor smalţului cu ajutorul unor geluri speciale ce contin compusi peroxidici care, in contact intim cu dintele, actioneaza asupra coloratiilor acestuia.

ESTE ALBIREA DENTARA NOCIVA PENTRU DINTI?
Procesul chimic care sta la baza albirii dentare este simplu: compusii peroxidici sunt adusi in contact intim cu dintii, moment in care se elibereaza oxigen activ. Oxigenul se combina cu moleculele de culoare depuse la nivelul structurii reticulare a smaltului si canaliculelor dentinare, crescandu-le gradul de solubilizare. Produsii de degradare rezultati in urma albirii includ oxigen, apa si amoniac, produsi existenti in mod normal in organismul uman, deci absolut inofensivi fata de acesta.
CE ANUME DETERMINA COLORAREA NEDORITA A DINTILOR?
Printre agentii care determina coloratii inestetice pe suprafetele dentare se numara: inaintarea in varsta (dintii devin mai opaci si mai inchisi la culoare), coloranti din diverse produse alimentare si bauturi colorate (sucuri, cafea, ceai), fumatul, fluoroza (rezultata in urma tratamentului excesiv cu fluor), tratamente stomatologice incorecte, diverse traume la care au fost supusi dintii,etc.

INDICATII ALE ALBIRII DENTARE
Albirea dentara este indicata tuturor pacientilor care doresc sa aiba un zambet luminos si atragator! In general, rezultatele cele mai bune se obtin in cazuri de coloratii usoare si medii ale dintilor, gradul de albire fiind dependent de structura dintilor si de tipul de coloranti la care sunt expusi dintii in mod frecvent. Coloratiile accentuate beneficiaza de un tratament mai indelungat de albire si cu rezultate diferite de la caz la caz.
Procesul de albire actioneaza numai pe dintii naturali, nu si pe obturatii, fatete, coroane sau punti dentare, astfel ca acestea necesita, de obicei, inlocuirea dupa terminarea tratamentului.

CONTRAINDICATII ALE ALBIRII DENTARE
Hipersensibilitatea dentara reprezinta o contraindicatie a albirii, deoarece aceasta va exacerba simptomele deja existente.
Albirea nu este indicata copiilor de pana la 14 ani, femeilor insarcinate sau femeilor care alapteaza, deoarece nu s-au facut cercetari asupra acestora.
Unii pacienti pot simti o sensibilitate crescuta la rece sau un usor disconfort in zona dintilor. Aceste simptome dispar insa in decursul a 1-3 zile de la finalizarea tratamentului. Pe timpul tratamentului evitati consumul de bauturi reci sau fierbinti, consumul de citrice si fumatul.


METODE DE ALBIRE DENTARA
1.ALBIRE DENTARA IN CABINET
Este metoda cea mai eficienta de albire, se realizeaza sub supravegherea medicului cu ajutorul unor geluri cu concentratie mare (38%) , necesita cateva sedinte (aproximativ 3), in functie de nevoile pacientului. Aceasta metoda ofera rezultatele cele mai spectaculoase si cu cea mai mare durabilitate in timp. In general, prin aceasta metoda se pot obtine modificari de culoare ale dintilor de la 3 la 8 nuante.

2.ALBIREA DENTARA ACASA
Se realizeaza la indicatia medicului stomatolog, folosind geluri cu concentratie mai mica (6%, 10%, 15%) aplicate in conformatoare speciale , personalizate, numite gutiere. Gutierele se poarta de catre pacient acasa, pe o perioada de timp stabilita de medicul dentist, pana cand se obtin rezultatele dorite.

3.ALTE METODE DE ALBIRE A DINTILOR
a. Pastele de dinti- actioneaza doar mecanic, nu si chimic, indepartand depunerile superficiale de pe suprafetele dintilor, fara sa actioneze in profunzime.Produsele profesionale de albire, recomandate de stomatolog contin peroxid de hidrogen ce actioneaza si in straturile profunde ale smaltului si dentinei, inlaturand coloratiile.
b.Gelurile si benzile de albire ce pot fi procurate din comert au concentratie mica de substanta activa, se aplica usor, dar rezultatele obtinute sunt in general destul de slabe.
Unele produse comercializate in super-marketuri sau prin intermediul reclamelor TV pot fi insa si nocive, si aici ne referim la cele care contin acizi (acetic, citric, etc) care pot, in timp, sa dizolve structurile dure dentare, crescandu-le predispozitia la carie, colorare si hipersensibilitate. O parte din acesti agenti de albire pot contine particule de dioxid de titan care imbraca temporar smaltul, dand impresia ca dintele este mai alb, pentru o perioada de scurta de timp.
Este de retinut ca produsele folosite in cabinetul stomatologic sunt sigure si avizate de catre Ministerul Sanatatii, deci sunt de preferat celor comercializate in mod neprofesionist.

CAT DUREAZA EFECTUL ALBIRII DENTARE?
Efectul albirii dentare dureaza in general 2-3 ani, in functie de tipul si frecventa colorantilor extrinseci care actioneaza asupra dintilor (bautorii de cafea, sucuri, fumatorii vor beneficia de acest efect o durata mai scurta de timp). Tratamentul se poate relua insa periodic, pentru a se mentine estetica dentara dorita.